Triatlon Brasov 2013 – proba “scurta” dar cuprinzatoare

Eu si Bianca (bicicleta mea de sosea) am supravietuit primului concurs impreuna - cred ca asta este esenta acestei postari. Am terminat cu zambetul pe buze, zero accidentari si un picior pe podium primul triatlon de sosea, dupa un traseu foarte frumos dar si foarte periculos la Brasov.

Cu greutatea la control – kilograme, procente si alte bazaconii

Alerg, inot, pedalez, merg, manac, beau, tastez, analizez, negociez, pozitionez, coordonez, vorbesc la telefon, dorm, motaiesc, socializez, lenevesc, iubesc, citesc, fac curat, ascult muzica, dau like pe faceebok, scriu pe blog. Acum aproape 2 ani o lista ca asta (cu mai putine cuvinte legate de sport si mai multe legate de job si stres) m-a aruncase in ghiarele lui 63 kg, vreo 27% grasime si mult prea multe probleme de sanatate ca sa mai merite sa imi amintesc.

Gata, sa vina Maratonul!

Desi am incaltat pentru prima data o pereche de pantofi de alergare acum mai bine de 17 ani in sala de atletism, nu pot inca sa ma numesc “maratonista” desi tare as mai vrea. De pe vremea cand mergeam la antrenament cu funde mari albe atarnate de cele 2 codite scolaresti, sa se tot fi adunat (cu ceva pauze in ani intregi de zero sport) niste mii de kilometri luati la pas, niste n concursuri de prichindei (desi eu imi amintesc doar 2, ambele tragice si soldate cu accidentari), si apoi “la batranete” cam 20 de competitii de amator - o adunatura pestrita de crosuri, 10k-uri si 5 semi-maratoane. Tousi, ea, distanta mitica de 42 km m-a ocolit.

Si la bal si la spital – la Mogosoaia No Stress Triatlon

Sa incep povestea asta cu intrebarea clasica “ce vrei sa stii mai intai – vestea buna sau cea proasta?” sau mai bine sa prezint concluzia marturisind ca linia de finish de la No Stress a fost cea mai amara dar si cea care m-a invatat cel mai mult ce inseamna sa “meriti” medalia de finisher?

Confesiuni despre dieta. Fara griji, n-are zahar!!

Dragi pofticiosi de pretutindeni, sunt si eu una dintre voi, dar am decis sa rup randurile in urma cu ceva luni de zile. Asta nu inseamna ca nu continui sa fiu o pofticioasa…pai cum, asta e un blazon pe care il porti cu tine toata viata! – insa am facut ceva schimbari care au pus savarinele, ciocolata si strudelul cu mere undeva intre lista cu “never ever” si cea cu “doar la ocazii super speciale”

Pagini