Epoca #DupaIronman, sau mitul “voi avea timp pentru toate astea”

A fost odata, o triatlonista – corporatista cu un vis mititel de (226 km) si un plan de antrenament care se umfla la fiecare luna plina. Candva planul asta de alergat/ biciclit/ inotat/ flotari/ core-work/ recuperare medicala ii ocupa doar (doar?!) 8 ore pe saptamana. Pe langa munca, viata, casa, familie, etc arca mai ramanea timp si pentru …neprevazut. Apoi planul a ajuns la 12 ore, apoi la 14 si intr-un final la 16-18. Si a mancat, ca un balaur ce era, tot timpul ramas pentru …orice :)

Asa a inceput sa creasca “depozitul  de chestii pentru dupa Ironman” sau …ca sa fim cool, ii zicem cu hashtag:  #DupaIronman. Ce sa mai, #DupaIronman s-a transformat in perioada aceea aproape supranaturala si mitologica in care voi avea timp pentru tot ce aman, ignor sau ma fac ca uit.

Am de scos doua alunite cu laserul? Perfect …#DupaIronman! Casa are nevoie de o renovare majora  … #DupaIronman sigur voi avea timp de asa ceva! La birou ar fi cazul sa investesc energie in dezvoltare (cursuri, certificari)…clar #DupaIronman o sa fie loc! N-am mai ajuns acasa la parinti de 1000 de ani, dar #DupaIronman imi iau cateva zile libere si merg acolo! Nu mi-am vazut o parte din prieteni decat sporadic? Ei …#DupaIronman ies la toate cafelele si toate petrecerile! Afacerea de familie (da ..exista si asa ceva)  are nevoie de cateva decizii … pai #DupaIronman ne ocupam si de asta! Am nevoie de cateva zile in care sa nu fac nimic? Aaaa … pai, cand altadata daca nu ... #DupaIronman cand o sa dorm si o sa stau in pat uitandu-ma la filme si …o sa fie super :)

Cateva secunde mai tarziu (cel putin asa pare, ca anul asta a trecut intr-o clipire de gene) iata-ne, dragilor pasind in aceasta era mult asteptata. Waaaaaa….

Un coleg de munca de peste ocean are o fraza consacrata pe care o repeta de fiecare data cand il intreb ce mai face: “I am as busy as a one legged man in a but kicking contest”. In traducere aproximativa: sunt la fel de ocupat ca un om cu un singur picior intr-un concurs de dat suturi in dos. Mda … n-are nici o logica, dar incep sa il inteleg! Simt ca nu am suficiente picioare si maini si sinapse neuronale pentru a indeplini tot ce am amanat pe durata unui an. Daca inainte de Ironman ma simteam epuizata, acum #DupaIronman sunt #coplesita.

Asadar, traiesc visul unei nopti de toamna/iarna, incercand pe cat posibil sa tai de pe lista toate lucrurile importante in timp ce continui sa ma atrenez 8-10 ore pe saptamana (doar?!).  #DupaIronman contine inca mult “tri” (caci coincide si cu perioada #AnteSezon2015), desi mi-am permis pentru cateva saptamani sa fac doua concesii: fara flotari (macar o vreme merit si eu sa nu mai studiez indeaproape textura covorului) si fara antrenamente facute cu noaptea in cap (nu ma intereseaza ce tura de bicla e, ce alergare fun la 3 noaptea. Cu riscul de a rata cateva antrenamente, merit si eu sa dorm un pic mai mult!)

Mi-am scos deja alunitele, am dat drumul la renovare in apartament (si m-am mutat provizoriu in afara Bucurestiului …nu vreti sa stiti ce complexitate suplimentara a adaugat aceasta mutare in ecuatia tri-casa-munca-viata), am apucat sa ma vad cu cativa prieteni (inca recuperez) si ma pregatesc de o reuniune de familie.  Si ….etceteraaaaaa. Iar odihna si statul in pat si privitul la filme… astea vor trebui sa astepte pana la era de “dupa dupa (dupa?!) Ironman” :)

PS: ce mai fac #DupaIronman, poti sa vezi si pe pagina de facebook dedicata www.facebook.com/liniadefinish

Adaugă comentariu nou

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.
Image CAPTCHA
Enter the characters shown in the image.
Reîncarcă Type the characters you see in this picture. Type the characters you see in the picture; if you can't read them, submit the form and a new image will be generated. Not case sensitive.  Switch to audio verification.